-...

toamnă bolnavă, mâzgă și ploaie,/Bîntue dorul dorit, mult durut...,/Noaptea rece sfârșit parcă n-are...,/Doar toamnă bolnavă din tot ce-am avut.../Vântul aspru devine turbat,/Dorindu-mă frate el bate-n fereastră/cu ramul de măr ce m-a mângâiat,/Mulți ani la rând, până toamna aceasta./Odaia mea, pustie si rece,/Cu ușa-ncuiată ce lacăt nu are.../N-a întâlnit, dar numai petrece/Dorita iubită, ce-i așteptare!!!... (A.I.)